Fenomenul Folk
Astăzi vom vorbi despre fenomenul folk. Muzica folk a apărut prin anii 30 dar a ajuns cunoscută de când nenea Bob Dylan a cântat prima data “Blowin’in the wind”(acesta fiind un exemplu pe lângă celelalte melodii din acea vreme), ea fiind foarte apreciată de generaţia Hippie din anii 60, în consecinţă nu putem clasifica acest gen muzical drept unul nou. Şi totuşi…
În ultima vreme(şi când spun “ultima vreme” mă refer la ultimii 4-5 ani), tineretul s-a îndreptat spre acest gen aparte, până atunci sălile de concert fiind goale. Din acel moment, plajele de la Vama Veche sunt pline de din ce-în-ce mai mulţi tineri curioşi şi doritori de muzică bună, la fel şi internet-ul începând să cuprindă şi melodii de acest tip.
Şi eu sunt un fan folk dar asta nu de azi-de-ieri, cum ar spune unii, ci sunt ataşat de acest de acest gen muzical cam de când aveam vreo 4 ani şi începusem să conştiientizez ce se petrecea în jurul meu. La toate astea am găsit o explicaţie mai mult sau mai puţin logică, şi anume că, de când m-am născut, tata obişnuia să îmi fredoneze câte o melodioară, el ştiind totodată să cânte la chitară. Am făcut în consecinţă, o pasiune pentru acest instrument pe care însă nu am reuşit să-l descoper decât de curând, până acum nefiind capabil să îl înţeleg. În prezent, îmi petrec timpul liber încercând să “cânt” una, alta, iar pe zi ce trece mai descopăr ceva, mai progresez un milimetru.
Mă consider astfel, un participant la acest “fenomen folk” şi v-am prezentat mai sus şi motivele. Acum, ca de fiecare dată, vin şi vă întreb: ce părere aveţi faţă de acest gen muzical şi ce părere aveţi faţă de înclinarea tinerilor către el? Cum l-aţi explica? Consideraţi că tinerii din ziua de azi sunt asemenea tinerilor hippie din anii 60?
evoSocial