20 Ianuarie – A fi sau a nu fi
Douăzeci de zile din an, treizeci de zile de când n-am mai scris un articol, sute de ore departe de calculator, o chitară nouă, zero vizitatori, ultima săptămână din semestrul şcolar, bradul se usucă. Cam aşa sună ziua de 20 ianuarie 2010. Da… mi-am propus să scriu cel puţin un articol pe lună. Inclusiv eu m-aş aştepta să fie consistent pe sistemul “unul şi bun” dar recunosc că incep să îmi pierd îndemanarea.
Caut permanent ceva ce m-ar putea apropia din nou de această pasiune a mea. Mă cuprinde un sentiment de autoconservare – nu pot lăsa totul să moară. Nu pot să vă jignesc articol-de-articol cu promisiuni şi vise. Să îmi recapăt capacităţile prin a vă prezenta ştiri şi a relua popularizarea blogului? Să îmi aleg un anumit domeniu pe care să mă concentrez şi să muncesc serios? S-o mai duc aşa până… până când? Să închid totul – deja devenise mult prea pustiu. Nu mai scriu coerent de jumătate de an, perioadă echivalentă cu jumătate de an de lipsă de libertate.
Mi-e frică de ziua de mâine. Voi fi capabil să vin cu o idee şi să salvez o muncă şi o pasiune atât de valoroasă? Mă va ajuta cineva sau ceva? M-am schimbat eu sau s-a schimbat contextul? Lipseşte entuziasmul sau interesul? Toate acestea sunt întrebări la care nu reuşesc să îmi răspund. Am ajuns să scriu articole într-un caiet. Mi-e frică de cititori – i-am pierdut deja pe toţi.
M-a lovit o inspiraţie telegrafică şi nu sunt capabil să dezvolt fraze. A fi sau a nu fi? După o cugetare scurtă, ceva îmi spune că va fi. Va fi de mâine ori de ora viitoare dar cu siguranţă nu voi mai lasă timpul să zboare. Chiar şi din raţiuni economice devine stupid să stau şi să nu scriu nimic. Voi lăsa articolul în aer în speranţa unei continuări… simt că va veni.